Saturday, 21 May 2011

Tu?

Il simt.trece pe langa mine.Cu fiecare ridicare si coborare a leaganului privescu cum picioarele imi ating ba cerul,ba pamantul.Vantul imi adie prin parul desprins,il face sa se infoaie.Si imi usuca lacrimile de pe obraji.


-Sti....de fiecare data cand ma dau in leagan am aceias senzatie.Ma dau din ce in ce mai tare si vantul,care tu sti foarte bine ca imi e prieten,trece pe langa mine.Iar atunci cand varfurile balerinilor mei ating bolta cereasca,el trece pe langa mine soptindu-mi  grabit.
-Ce iti sopteste?
-Acelasi lucru,mi-l repeta de mii de ori.Doua cuvinte.
-Care?
-Te iubesc.
-Si cine le zice?Si le lasa purtate de vant?
-Tu?
-Exact...
-Si parca...de fiecare data cand sunt in leagan vantul imi impregneza in par iubirea intregii lumi,iubire ce  inunda fiecare molecula a corpului meu,iubire ce ajunge ca un soc electric in varfurile degetelor mele,unde simt furnicaturi.
-Si a cui e iubirea aia,defapt?Cine crezi ca ti-o trimite?
-Tu?
-Exact...
-Mias dori sa raman aici la noapte.Sa ma las batuta de razele lunii.Sa isi napusteasca razele asupra mea,cu violenta,pentru cat de paranoica am fost azi.Sti de ce am fost astazi asa,cu beneficiul regasirii inspiratiei?
-Eu?
-Tu?
-Eu.Exact!