Tuesday, 4 May 2010

Insula

Din depărtare ceva strălucea.Acel ceva era nisipul alb,întins cu neruşinare pe toata plaja.De aproape,cat de aproape eram dacă îl atingeam,se vedea precum o pulbere de stele.Iar la atingere nu realizam dacă umblam pe cele mai scumpe si fine mătasuri sau pe nisip.
În fata o cuşcă verde îşi ridica gratiile vii pană în înaltul cerului.Iar vantul...vantul.O plimbare plăcută a curentilor tropicali,ca un dans în jurul meu.Si tot acesta făcea ca mici valuri sa se spargă de comoara nisipului,cerînd firave picioruse fugitive,ce dispreau mai apoi,nu ştiu unde.
Cat de...nici nu ştiu cum sa descriu.Nu găsesc cuvîntul potrivit pentru a descrie acest loc din care nu as mai vrea sa plec.Acum privesc cum discul incendiat al soarelui se ascunde după îndepărtata linie a lumii de departe,lasînd zorii nopţii sa stapaneasca totul.